„Şi oricine a lăsat case sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde pentru Numele Meu va primi însutit şi va moşteni viaţa veşnică.” (Matei 19:29)
Mulți dintre noi avem mici luxuri fără de care, dacă suntem sinceri, ne este greu să trăim! Pentru unii, poate fi vizionarea unui film sau bucuria de a savura o mâncare preferată, pentru alții, parcurgerea unei cărți bune sau petrecerea unui timp cu un hobby. Majoritatea consideră că a bea o ceașcă de cafea caldă este un privilegiu zilnic indispensabil.
Suntem dispuși să renunțăm la oricare din aceste mici plăceri? Dar este acesta cu adevărat un sacrificiu? Ce este considerat a fi un sacrificiu?
În general, o jertfă implică renunțarea la ceva de valoare personală mai mare în schimbul a ceva de valoare mai mică. Domnul Isus a știut ce înseamnă sacrificiul. El a renunțat la gloria cerului pentru a trăi 33 de ani cu oamenii păcătoși, culminând cu o moarte chinuitoare și cu despărțirea de Tatăl, când și-a asumat toate păcatele noastre pentru a-i salva chiar pe cei care L-au disprețuit și L-au ucis. Sacrificiul lui este de nepătruns!
Atunci când pierdem din vedere ceea ce este cu adevărat valoros, devenim incapabili să înțelegem sacrificiile zilnice la care ne cheamă Isus. Nu trebuie să permitem preferințelor noastre personale să devalorizeze sacrificiul perfect al Mântuitorului.
Domnul Isus îi cheamă pe urmașii Săi să trăiască o viață caracterizată de sacrificii. În predica Sa de pe munte, El stabilește parametrii pentru împărăția Sa. „Ferice de cei săraci în duh… Ferice de cei blânzi… Ferice de cei milostivi… Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii… Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!” (Matei 5:3, 5, 7, 10, 11) De ce? „Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.” (Matei 5:12)
David Livingstone, doctor misionar în Africa în anii 1800, a rezumat această perspectivă în mod elocvent în cartea Perspective on the World Christian Movement: „Anxietatea, boala, suferința sau pericolul, din când în când, cu o experiență anterioară a facilităților obișnuite și bunătăților acestei vieți, pot să ne facă să ne oprim și să ne înfioare duhul, iar sufletul să se scufunde; dar asta doar pentru o clipă. Toate acestea nu sunt nimic în comparație cu slava care ne va fi descoperită. Nu am făcut niciodată un sacrificiu”.
Fiind o persoană calificată să vorbească despre ceea ce mulți dintre noi ar considera o viață de sacrificii, Livingstone a înțeles cu adevărat perspectiva eternă a lui Dumnezeu. Nu este un sacrificiu dacă ai de câștigat, în final, mai mult din el!
Descoperim, așadar, că ascultarea de Dumnezeu nu este un sacrificiu. În schimb, Domnul Isus a declarat: „Pentru că oricine va vrea să-şi scape viaţa o va pierde, dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine o va câştiga. Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?” (Matei 16:25-26) Așadar, să trăim o viață care să exemplifice ascultarea dezinteresată față de Cel care a sacrificat totul pentru noi.
Doamne, dă-ne perspectiva Ta eternă, astfel încât să putem trăi într-un mod care se aliniază cu prioritățile Tale! În numele lui Isus. Amin!
Articol publicat de cbn.com, tradus și adaptat